Constantin DRAGHICI - A CAZUT O FRUNZA-N CALEA TA. A căzut o frunză-n calea ta de Ioana Craciunescu A căzut o frunză-n calea ta Rătăcind pe-a vântului aripă. Ai zărit-o şi-n aceeasi clipă Ai strivit-…Mai mult
Constantin DRAGHICI - A CAZUT O FRUNZA-N CALEA TA.
A căzut o frunză-n calea ta de Ioana Craciunescu
A căzut o frunză-n calea ta
Rătăcind pe-a vântului aripă.
Ai zărit-o şi-n aceeasi clipă
Ai strivit-o călcând peste ea.
N-avea grai să strige în urma ta,
Nici puteri să spună cât o doare Şi-a rămas pierdută în cărare, Ploi şi vânturi trecut-au peste ea. Stătea lipită de pământ şi se întreba Ce ar face dacă vântul ar lua-o Şi-o clipă în palma ta ar aşeza-o Dar a rămas acolo undeva. A căzut o frunză-n calea ta Şi cine ştie câte or să mai cadă Dar n-ai să ştii nicicând Şi nu-ţi va da prin gând Că prima frunză ce-a căzut în drumul tău Am fost eu. Категория:
A căzut o frunză-n calea ta de Ioana Craciunescu
A căzut o frunză-n calea ta
Rătăcind pe-a vântului aripă.
Ai zărit-o şi-n aceeasi clipă
Ai strivit-o călcând peste ea.
N-avea grai să strige în urma ta,
Nici puteri să spună cât o doare Şi-a rămas pierdută în cărare, Ploi şi vânturi trecut-au peste ea. Stătea lipită de pământ şi se întreba Ce ar face dacă vântul ar lua-o Şi-o clipă în palma ta ar aşeza-o Dar a rămas acolo undeva. A căzut o frunză-n calea ta Şi cine ştie câte or să mai cadă Dar n-ai să ştii nicicând Şi nu-ţi va da prin gând Că prima frunză ce-a căzut în drumul tău Am fost eu. Категория:
Salvatore Armando Santoro
- Reportați
Modificați comentariul
Ștergeți comentariu
Una foglia caduta sul sentiero
(Adattamento poetico di Salvatore Armando Santoro)
Ero una foglia caduta lungo il sentiero;
Mi agitavo come una banderuola.
Mi hai visto ma mi hai calpestata lo stesso,
Senza badarci.
Mi hai schiacciato,
Hai posato il tuo piede su di me.
Un urlo è uscito dalla mia bocca,
Era il lamento di una persona ferita.
Sono rimasta sul tuo sentiero,
Pioggia e vento mi hanno …Mai mult
Una foglia caduta sul sentiero
(Adattamento poetico di Salvatore Armando Santoro)
Ero una foglia caduta lungo il sentiero;
Mi agitavo come una banderuola.
Mi hai visto ma mi hai calpestata lo stesso,
Senza badarci.
Mi hai schiacciato,
Hai posato il tuo piede su di me.
Un urlo è uscito dalla mia bocca,
Era il lamento di una persona ferita.
Sono rimasta sul tuo sentiero,
Pioggia e vento mi hanno maltrattata.
Son rimasta attaccata al terreno e mi chiedevo:
Cosa avresti fatto se il vento mi avesse sollevata
E per un momento mi avesse deposta sulla tua mano?
Sono ancora lì, in disparte,
Una foglia caduta lungo il sentiero.
Forse tante ne cadranno ancora
E rimarranno a lungo per terra.
Nessuno lo saprà mai.
(Donnas 5.9.2011 - 17,14)
www.poetare.it/santoro.html
www.circoloculturaleluzi.net
(Adattamento poetico di Salvatore Armando Santoro)
Ero una foglia caduta lungo il sentiero;
Mi agitavo come una banderuola.
Mi hai visto ma mi hai calpestata lo stesso,
Senza badarci.
Mi hai schiacciato,
Hai posato il tuo piede su di me.
Un urlo è uscito dalla mia bocca,
Era il lamento di una persona ferita.
Sono rimasta sul tuo sentiero,
Pioggia e vento mi hanno maltrattata.
Son rimasta attaccata al terreno e mi chiedevo:
Cosa avresti fatto se il vento mi avesse sollevata
E per un momento mi avesse deposta sulla tua mano?
Sono ancora lì, in disparte,
Una foglia caduta lungo il sentiero.
Forse tante ne cadranno ancora
E rimarranno a lungo per terra.
Nessuno lo saprà mai.
(Donnas 5.9.2011 - 17,14)
www.poetare.it/santoro.html
www.circoloculturaleluzi.net